Dacă îți dorești să te cunoști mai bine, să faci primii pași în ceea ce înseamnă dezvoltare personală, să înțelegi de ce reacționezi așa cum o faci și cum să faci niște schimbări, îți recomand aceste 3 cărți pe care eu le consider foarte utile. Nu spun că sunt cele mai bune cărți de psihologie, ci din experiența mea, acestea ating o serie de subiecte importante, fac legătura dintre prezent și copilărie și oferă și niște direcții de acțiune pentru cei interesați (exerciții și teme de gândire). Limbajul lor nu e încărcat de termeni de specialitate, autorii prezintă studii de caz relevante sau chiar propria experiență. Aceste cărți pot fi un început pentru autocunoaștere, dar sunt eficiente și dacă ești într-un proces de psihoterapie (sau l-ai încheiat deja).

Ce înseamnă autocunoașterea și de ce contează?

Cu cât ne cunoaștem mai bine, cu atât devenim mai conștienți de noi înșine, de dificultățile și tiparele disfuncționale pe care le avem, de rădăcinile lor (deseori experiențe adverse din copilărie) și de acolo putem începe să facem schimbări spentru a fi mai echilibrați, mai maturi din punct de vedere emoțional, pentru a lua decizii mai sănătoase pentru noi înșine, pentru a avea relații mai împlinitoare etc.

3 cărți de autocunoaștere recomandate de un psihoterapeut

Darul, de Edith Eva Eger

Încep cu aceasta pentru că e ultima pe care am citit-o. Am “cunoscut-o” pe Edith Eva Eger prin intermediul cărții sale autobiografice “Alegerea” și apoi am căutat mai multe informații despre ea: este un psiholog clinician și psihoterapeut în vârstă de 98 de ani, care practică în California, fiind o supraviețuitoare a Holocaustului. Are o experiență vastă în lucrul cu trauma, ea însăși trecând prin experiențe îngrozitoare și traumatizante în lagărele de concentrare. Însă blândețea, înțelepciunea și optimismul cu care scrie chiar îți transmite că poți alege ce faci cu ceea ce ți se întâmplă.

Cartea “Darul” este scrisă sub forma a 12 lecții pe care ea le numește “închisori”, referindu-se la acele tipare nesănătoase, disfuncționale, după care am ajuns să funcționăm (de exemplu: închisoarea victimizării, închisoarea rigidității, închisoarea evitării).

Cum să-ți transformi viața, de Nicole LePere

Psiholog și psihoterapeut, pe Nicole LePera am descoperit-o inițial pe Instagram, apoi citindu-i cartea, i-am aflat și povestea. Practica de câțiva ani buni, atunci când a început să se confrunte cu probleme de sănătate serioase. Acestea au făcut-o să caute dincolo de metodele tradiționale de terapie. Iar apoi a dezvoltat o abordare holistică asupra sănătății fizice, care nu pote fi separată de cea mintală. Ea explică modul în care experiențele traumatice din copilărie își pun amprenta asupra funcționării sistemului nervos și a psihicului. Cartea are multe exerciții, nu e doar teorie.

Cum să-ți reinventezi viața, de Jeffrey Young și Janet Klosko

Jeffrey Young este cel care a pus bazele abordării terapeutice numite terapia schemelor, în care sunt și eu formată. Cartea prezintă câteva dintre aceste scheme, pe care autorii le denumesc “capcane” (life traps). Ei se referă la acele tipare fundamentale disfuncționale, pe care le dezvoltăm din copilărie.
Fiecare schemă este explicată și exemplificată cu cazuri. Uite câteva exemple:
„Nu sunt bun de nimic” (schema Deficienţei); „Niciodată nu e suficient de bine” (schema Standardelor Nerealiste); „Nu pot să am încredere în tine” (schema Neîncrederii şi Abuzului).

Titlurile pot să pară pompoase și să promită schimbări și transformări fabuloase. Schimbările nu se întâmplă de la o carte sau mai multe citite, nici cu revelații uimitoare. E importantă conștientizarea, dar e nevoie de pași consecvenți în direcția nouă pe care ne-o dorim.

Concluzie

Cărțile pot fi un prim pas spre a te înțelege, la fel și podcasturile, articolele și informațiile din Social Media. Dar uneori doar informațiile nu sunt de ajuns, ci ai nevoie de mai mult, cum ar fi psihoterapia. De aceea, nu ezita să cauți sprijin profesionist dacă simți că ai nevoie.